Friday, January 11, 2008

Zâmbetul l-am pierdut căutându-te...


Nu căuta un om fericit căci nu-l vei găsi iar oglinzile acolo nu reflectă decât tristeţea. Aşa am pornit să mi-l caut sperând sa-mi mai fie o eternitate. Trecerea nu a fost simplă şi a trebuit să-mi las zâmbetul la intrare ca taxă spre veşnicie. Aerul e dens şi plămânii se umplu de ceaţă amăruie tăindu-mi respiraţia. Dar pot să merg în continuare refuzând auzului să mai perceapă durerea din ţipetele surde de pretutindeni. Închid şi ochii caci imaginile se perindă prin viaţa-mi nesemnificativă aici. De ce să-mi bată inima un sunet ce-mi străbate venele? Be still my heart I say…şi mă prăbuşesc în mintea-mi încă vie… Aici mi te gasesc dar numai te simt căci orbită am fost de culori şi cuvintele m-au surzit, când inima a dat greş i-am spus să nu-mi mai bată şi mută acum iţi spun cât te iubesc. Degeaba îmi raspunzi, degeaba îmi zâmbeşti, degeaba vrei sa-mi simţi inima. Îmi iei mîna şi ştiu. Mă aduci înapoi în lumea mea şi mă laşi aici singură. De ce nu m-ai vrut lângă tine dincolo de viaţă? Ce să fac aici fără tine? La ce bun atâtea culori în muzică dacă mâna ta e rece sub un pământ mai inapt decât sentimentele mele? Ai vrut să-mi traiesc viaţa? Atunci aştept aici să mor şi eu şi te voi căuta iar. Să nu-mi ceri atunci să te părăsesc. Nu o voi face. Între alegerea dintre bine şi rău e un câmp. Ne vedem acolo…dar să nu mă cerţi că nu-ţi zâmbesc…zâmbetul l-am pierdut căutându-te…

" Ridurile ar trebui pur si simplu sa arate numai unde au fost zambete... "
(M. T.)

No comments:

Post a Comment

Write your heart out!